Hibiscus rosa sinensis – Trandafir chinezesc

Hibiscus rosa sinensis – Trandafir chinezesc

Denumit popular Trandafir chinezesc, Hibiscus rosa sinensis - singura varietate care se cultiva ca planta de apartament - este membru al familiei Malvaceae. Este un arbust ce poate creste pana la 2 m, are frunze persistente, ovale si dintate usor pe margini, de un verde stralucitor. Mai deosebita este varietatea Cooperi care are frunze variegate. Florile cresc in varful lastarilor si pot fi simple sau duble, in culori foarte variate. Planta infloreste abundent mai ales primavara si toamna, dar daca are lumina suficienta, ea poate inflori tot timpul anului. Desi floarea dureaza doar o zi, frumusetea si stralucirea ei merita tot efortul. Daca este bine ingrijita, planta va inflori abundent avand uneori si 5 flori deschise in acelasi timp pe o singura ramificatie a tulpinii.
Nu numai ca suporta bine taierile, dar acestea devin necesare dupa un sezon in care planta a crescut aproximativ 70 cm, in mare parte cu crengile pe orizontala si mai putin in inaltime. Rata de ramificare dupa taiere este excelenta. Noii vlastari ajung insa la maturitate doar daca li se ofera suficienta lumina. Altfel, vlastarii mai putin luminati vor ramane in stadiu de "mugure brun". Temperatura optima variaza in jur de 20 gr. C dar, daca planta va fi partial umbrita se descurca foarte bine pana la o temperatura verificata de 43 gr. C. Daca razele soarelui vor cadea direct pe frunze, acestea se vor rasuci ca si cum ar fi oparite iar planta va avea nevoie de cantitati mari de apa la radacina. Iarna insa, nu lasati ca temperatura sa coboare sub 10-15 gr. C pentru ca riscati sa va pierdeti planta.
Daca aveti un Hibiscus care n-a mai inflorit de multa vreme trebuie sa procedati in felul urmator: tundeti planta foarte scurt si scoateti intreg balotul de pamant din ghiveci. Curatati macar partial radacinile si transplantati Hibiscusul intr-un nou ghiveci, ceva mai mare. Udati moderat pamantul (acesta trebuie sa contina: pamant de gradina bogat in humus, turba sau pamant de frunze, nisip in cantitate mai mica decat celelalte componente), stropiti usor frunzisul ramas dupa taiere (inclusiv tulpina) si asezati planta in locul cel mai bine luminat din casa dumneavoastra. E o metoda verificata si are rezultate sigure. Daca odata cu venirea verii observati ca planta pierde bobocii inainte sa se deschida, atunci fie razele soarelui cad direct pe planta, fie este invadata de paraziti. Acestia pot fi paduchi de frunze, paianjeni sau tripsi si ataca mai ales frunzele tinere si bobocii. Ii puteti descoperi din vreme daca verificati bine frunzele pe ambele parti. In magazinele de specialitate gasiti solutii potrivite care amestecate cu apa si pulverizate pe planta o vor ajuta sa scape definitiv (sunt necesare minim 2 serii de pulverizari, dar rezultatul este excelent).
Puteti sa va inmultiti Hibiscusul prin butasire tot anul, dar primavara devreme si toamna sunt perioadele cu rezultatele cele mai bune. Pentru asta folositi butasi trecuti de faza erbacee pe care ii veti inradacina in turba fibroasa amestecata cu nisip sau perlit si veti acoperi totul cu o folie mata. Temperatura va fi de 22-25 gr. C in perioada de inradacinare. Semintele se obtin si ele usor, dar se folosesc doar in lucrari de ameliorare. Totusi, daca vreti sa obtineti plante noi din seminte, trebuie sa aveti grija sa le semanati in februarie-martie. Plantele tinere se ciupesc deasupra a 2-4 frunze pentru o mai buna ramificare. La fel se procedeaza si la soiurile cu capacitate slaba de ramificare.
La plantele mature, prin taiere se corecteaza forma, dar se indeparteaza si acele ramificatii imbatranite sau care nu mai au asa de multe frunze. Udarea se face abundent in perioada calda, care coincide si cu cea in care Hibiscusul creste cel mai mult, dar trebuie sa aveti grija sa nu abuzati. Lasati pamantul sa se usuce putin la suprafata intre doua udari. Specialistii recomanda ca fertilizarea sa aiba loc de 3-4 ori pe vara, altfel va creste foarte mult si va fi greu sa va descurcati cu el. Din pacate, experienta mea spune ca o carenta de azot va duce la flori mici si mai putin decorative. Diferenta de marime si stralucire dintre o floare obtinuta in perioada de fertilizare si una din perioada in care nu s-au aplicat ingrasaminte este umitoare: aproape 50%. Asa ca merita sa va ganditi la ritmul in care va veti fertiliza planta pentru a obtine efectele dorite.